Healthy Bowels Company
Follow us on Twitter
Healthy Bowels Company Homepage
Lepicol.ro » Importanta unui colon sanatos

Consideraţii ale unor renumiţi nutriţionisti (de notorietate mondială)

‘ConsiderColonăm ca digestia dificilă şi evacuarea lentă este consecinţa obiceiurilor alimentare moderne, ca urmare, cele mai multe dintre aceste probleme pot fi prevenite’

‘Majoritatea populaţiei adulte au intre 1,5 şi 7 kg de materii fecale parţial digerate în colon. Deşeurile înmagazinate în colon au o toxicitate ridicată, putând provoca depresie imunitară, balonare şi constipaţie, cu scăderea dramatică a unor nutrienţi şi încetinirea metabolismului’

‘Afecţiunile cronice sunt consecinţa evoluţiei intr-o perioadă lungă de timp. Circa 80% din pacienţii care se adresează medicului au afecţiuni cronice. Societatea Americană pentru Cancer afirmă că sunt necesari 20 de ani pentru producerea unui unui cancer până la apariţia semnelor clinice. Ce produc oamenii de azi în intestinul gros? Nu subestimaţi niciodată importanţa unui colon curat.’

Eşti ceea ce mănânci. Poate veţi spune că e doar o veche zicală, dar, ca mai toate zicalele, are şi un sâmbure de adevăr. Aparatul nostru digestiv este esenţial prin capacitatea sa de a transforma alimentele în substanţe necesare organismului. Mai mult, un aparat digestiv sănătos este vital pentru starea generală de bine. O serie intreagă de afecţiuni, de la boli cronice precum cancerul până la multe din alergiile moderne, pot avea un punct de plecare din aria digestivă.

Mulţi experţi consideră că impactul reziduurilor alimentare în colon se poate accentua de-a lungul timpului, afectând tranzitul prin colon şi limitând cantitatea de substanţe nutritive care poate fi absorbită din alimentele ingerate.

Constipaţia e o problemă a stilului de viaţă occidental. În prezent, la fel sunt colonul iritabil, diverticulita, dependenţa de laxative, fisurile anale, hemoroizii, tranzitul intestinal lent, oboseala cronică, balonarea etc. E doar o coincidenţă? Educaţia, înţelegerea şi folosirea cunoştinţelor dobândite ne pot ajuta să depăşim problemele digestive cu care ne confruntăm zi de zi.

Cum funcționează colonul? Colonul este penultima parte a tubului digestiv, întinzându-se de la valva ileo-cecală până la rect. Are o lungime de 1,7 - 1,8 m şi este poziţionat în abdomen în formă de cadru. Colonul conţine în mod obişnuit, la adult, între 1,5 şi 7 kg de resuri alimentare nedigerate sau parţial digerate, substanţe neabsorbite în intestinul subţire, celule moarte de pe tot tractul digestiv, substanţe eliminate de organism prin bilă (metabolizate şi apoi excretate de ficat) şi o floră microbiană bogată.

Funcţiile colonului. Rolul colonului este în principal de depozit temporar al resturilor rezultate în urma digestiei alimentelor, împreună cu celelate elemente menţionate mai sus. Pe măsura înaintării spre rect, aceste resturi de chim intestinal se transformă în bolul fecal pe care le evacuează prin unul sau două scaune zilnic. Transformarea constă în principal în amestecul cu mucus, bacterii din flora intestinală şi celule moarte, concomitent cu absorbţia de apă, electroliţi, vitamine din grupul B şi K, glucoză (rezultată din descompunerea celulozei).

Flora microbiană a colonului. La naştere, colonul nu conţine microbi. Odată cu alimentaţia, tubul digestiv este populat treptat cu tulpini bacteriene care vor forma în timp flora intestinală obişnuită. Flora microbiană a colonului la adult este constituită din floră de fermentaţie şi floră de putrefacţie în funcţie de procesele bio-chimice în care sunt implicate. Flora bacteriană de fermentaţie are un raport simbiotic cu organismul gazdă, generând acestuia substanţe nutritive valoroase: vitamine din grupul B şi K, acid folic etc. Mai mult, prin competiţia pentru resursele nutritive, flora de fermentaţie împiedică multiplicarea bacteriilor patogene. Prin contrast, flora de putrefacţie scindează proteine rămase nedigerate şi generează amoniac, amine şi alte substanţe cu potenţial nociv asupra organismului. Amoniacul rezultat este absorbit din colon şi transportat în ficat, unde este neutralizat în uree. Din descompunerea triptofanului (un aminoacid) rezultă indol şi scatol, care dau mirosul specific materiilor fecale.

Flora de fermentaţie reprezintă minim 85% din numărul total de bacterii ale unui colon sănătos, procesele fermentative fiind localizate predominant în primele două treimi ale colonului. Bacteriile de putrefacţie sunt predominante în colonul descendent şi reprezintă maxim 15% din flora intestinală normală.

[Mai multe informaţii despre flora colonului gasiti aici]

Înaintarea resturilor de-a lungul colonului se face prin mişcările peristaltice date de contracţiile musculaturii netede din peretele acestuia. Eficienţa acestor contracţii depinde de o serie întreagă de factori:

  • consistenţa conţinutului, dată în principal de cantitatea de apă neabsorbită;
  • volumul conţinutului intestinal, distensia pereţilor stimulează contracţia musculaturii
  • compoziţia conţinutului, unele substanţe având rol stimulator intens (laxativele de contact, unele toxine eliberate de bacterii patogene) sau un efect stimulator moderat (celuloza, hemiceluloza, lignina)

Pasajul resturilor alimentare prin colon, de la intrare până la momentul defecaţiei, durează în mod normal 8 - 24 ore. Dacă evacuarea resturilor din colon este mai frecventă de 4 - 6 ore, putem vorbi de tranzit intestinal accelerat (diaree); dacă resturile rămân neevacuate mai mult de 48 ore, suntem în situaţia unui tranzit lent (constipaţie).

Cum apar cele mai frecvente afecţiuni ale colonului?

Tranzitul intestinal accelerat este răspunsul musculaturii colonului la stimuli puternici, cum sunt, de exemplu, toxinele produse de unele bacterii patogene (în intoxicaţii alimentare). Contracţiile spastice ale musculaturii netede accelerează progresia conţinutului intestinal de-a lungul tubului digestiv, împiedicând absorbţia suficientă a apei şi stimulând şi mai mult contracţiile, prin umplerea intestinului.

În sindromul de colon iritabil, episoadele de diaree (= tranzit accelerat) sunt rezultatul unei sensibilităţi crescute a peretelui colonului, care reacţionează prin contracţii masive la cel mai mic stimul iritant.

Tranzitul intestinal lent apare cel mai frecvent ca urmare a unei diete necorespunzătoare, prin cantitate insuficientă de fibre. Fără fibre, resturile alimentare au un volum redus şi o consistenţă crescută, fibrele fiind cele care reţin apa în interiorul intestinului. Mai mult, fibrele fiind substrat nutritiv pentru bacteriile de fermentaţie, o dietă săracă în fibre, dar bogată în proteine duce la scăderea numărului bacteriilor de fermentaţie şi creşterea numărului celor de putrefacţie. Deci, scaun mai puţin, cu volum mai mic şi consistenţă crescută, dar gaze mai multe. Aşa apar constipaţia şi balonarea.

Conţinutul intestinal de consistenţă mai tare poate forţa peretele intestinal, producând dilatări ale acestuia “în deget de mănuşă”, cunoscute sub numele de diverticuli. Diverticuloza este acea stare patologică în care numeroşi diverticuli apar de-a lungul colonului, iar inflamarea acestora poartă numele de diverticulită.

Mai mult, staţionarea prelungită a resturilor în colon are un efect toxic local (la nivelul colonului) şi general, atât prin compuşi alimentari neabsorbiţi, cât şi prin produşii proceselor de putrefacţie. Polipii intestinali sunt rezultatul contactului prelungit al mucoasei cu aceste substanţe, şi sunt consideraţi a fiind o stare pre-canceroasă

Consistenţa crescută a resturilor din colon, în timp, mai au şi alte efecte nedorite: evacuarea forţată conduce în timp la slăbirea ţesuturilor din zona anală şi apariţia de fisuri; presiunea crescută din abdomen, repetată cu ocazia eforturilor prelungite de a evacua conţinutul favorizează dilatarea venelor din jurul orificiului anal, conducând la apariţia hemoroizilor.

De sănătatea colonului nostru depinde, aşadar, sănătatea intregului organism. O dietă adecvată, cu suficiente fibre, şi un aport de probiotice din iaurturi ar trebui să fie suficiente pentru acest obiectiv. Stilul de viaţă modern, cu mese luate la repezeală, fără un orar regulat, alimentele procesate industrial şi mâncarea de tip “fast food” sunt principalii inamici ai sănătăţii noastre. Dacă vă este prea greu să corectaţi în totalitate aceste obieceiuri, sau aveţi deja probleme din categoria celor expuse mai sus, formula Lepicol a fost special concepută pentru a vă ajuta în aceste situaţii. sus

 
Campanie promotionala
Banner
Banner
Cauta